NOUL CORONAVIRUS. Comisia Europeană propune mobilizarea a trei miliarde de euro pentru urgențe în domeniul sănătății. Cum și unde vor fi dați banii

Comisia Europeană a făcut o evaluare a nevoilor urgente în lupta împotriva pandemiei de coronavirus și propune alocări prin care să poată interveni rapid pentru suplimentarea eforturilor statelor membre cel mai grav afectate. Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE, propunere care trebuie să fie votată de Parlamentul European și Consiliu.

„Comisia dorește să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE. În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național”, se arată într-un comunicat trimis joi de Reprezentanța Comisiei Europene în România/

Într-un document tip „Întrebare&Răspuns”, reprezentanții Comisiei detaliază toate aspectele privind iInstrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență pentru sectorul sănătății .

• Ce propune Comisia pentru a sprijini sectorul sănătății?

Ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.

Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde EUR din bugetul UE, din care 2,7 miliarde EUR vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane EUR prin intermediul capacității de echipamente medicale rescEU. Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative.

Astfel, Comisia va fi în măsură:

1. să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
2. să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
3. să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, Comisia va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.

Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

• Ce acțiuni pot fi întreprinse prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență?

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.

Acțiunile concrete vor depinde de nevoile țărilor UE. De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru:

1. a sprijini importurile, transportul și distribuția de echipamente de protecție, concentrându-se asupra regiunilor cel mai grav afectate;
2. a sprijini transportul pacienților care au nevoie de acest lucru către spitale transfrontaliere ce pot oferi o capacitate disponibilă;
3. a stimula dezvoltarea rapidă de medicamente și de metode de testare.

Alte acțiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcție de evoluția nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor și ale pacienților.

• Cum va fi finanțată această acțiune?

Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Din acest motiv, Comisia a prezentat astăzi și un proiect de buget rectificativ, o propunere de reorganizare a unei părți a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorități, pentru a asigura:

300 de milioane EUR pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU, ceea ce va contribui la procurarea și distribuirea de materiale medicale suplimentare în întreaga UE. Finanțarea se va adăuga la cele 80 de milioane EUR deja alocate luna trecută.

mobilizarea directă a 2,7 miliarde EUR către Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență, al cărui obiectiv general constă în completarea celorlalte instrumente ale UE, în cazurile în care acestea nu pot acționa singure, răspunzând direct situațiilor de criză din întreaga UE, cu posibilitatea de a modifica acest instrument astfel încât să poată fi utilizat în contextul pandemiei de coronavirus.

Comisia va activa flexibilitatea restantă a bugetului actual pe termen lung – rezerve care depășesc plafoanele anuale – pentru a finanța această operațiune.

• În mod evident, nevoile sunt mai mari decât bugetul de care dispuneți. Cum veți reduce acest decalaj?

Având în vedere perspectiva pe termen mediu și lung a acțiunii propuse, Comisia va explora noi modalități de a atrage finanțare. Printre acestea se numără donațiile individuale, fundațiile și chiar finanțarea participativă. Comisia caută să instituie toate modalitățile necesare pentru a permite colectarea rapidă a contribuțiilor și a donațiilor. Bugetul ar putea fi consolidat în continuare prin aceste mijloace, precum și prin noi credite bugetare în 2021, odată ce va fi instituit un buget pentru 2021 (pe baza unui acord privind CFM 2021-2027).

• Cum vor fi distribuite aceste fonduri între statele membre?

Obiectivul inițiativei va fi acela de a oferi sprijin specific statelor membre și regiunilor celor mai afectate.

Având în vedere evoluția rapidă a crizei sanitare în întreaga Uniune, nu poate exista o alocare prestabilită pentru fiecare stat membru. Echipa care gestionează inițiativa va monitoriza evoluțiile în curs și va răspunde în funcție de gravitatea relativă a crizei în diferitele state membre, precum și în funcție de măsurile și instrumentele deja existente.

Comisia a început deja să colaboreze cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, pentru a cartografia necesitățile cele mai stringente ale țărilor UE și pentru a fi în măsură să direcționeze finanțarea acolo unde este nevoie. Această evaluare preliminară va servi la identificarea primelor demersuri care trebuie întreprinse și a deciziilor care trebuie adoptate. De asemenea, vor fi luate în considerare și consultările suplimentare cu statele membre și cererile specifice din partea acestora.

• Cine va pune în aplicare inițiativa?

Comisia va avea un rol central în punerea în aplicare a inițiativei. În acest scop, Comisia înființează un grup operativ la care participă personal din toate departamentele sale, care va lucra, pe o bază continuă, la punerea ideilor în practică. Echipa responsabilă va include experți în următoarele domenii: gestionarea crizelor, politica în domeniul sănătății, transporturi, achizițiile publice din UE și gestiunea financiară.

Desigur, Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

• Care vor fi următoarele etape?

Astăzi, Comisia a prezentat o propunere legislativă cuprinzătoare pentru a finanța și a pune în aplicare acțiunea sa de sprijinire directă a sectoarelor sănătății din statele membre. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe această inițiativă cât mai curând posibil.

Între timp, Comisia va depune eforturi pentru a identifica și a pregăti primele acțiuni care trebuie întreprinse, astfel încât punerea în aplicare să poată începe imediat după adoptarea propunerilor legislative.

• Ce alte acțiuni au fost sprijinite de bugetul UE?

UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru a combate pandemia de coronavirus pe întreg teritoriul UE, în Balcanii de Vest și în țările din cadrul Parteneriatului estic.

Printre măsurile luate până în prezent se numără, în special, deblocarea de investiții în valoare de 37 de miliarde EUR din fondurile de coeziune ale UE pentru a le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, să plătească medicii și să ajute întreprinderile mici și mijlocii să își plătească în continuare personalul; crearea primei capacități rescEU de echipamente medicale și finanțarea repatrierii resortisanților UE blocați în întreaga lume. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a facilitat repatrierea a 10 017 cetățeni ai UE către Europa, cu 47 de zboruri.

Cu toate acestea, amploarea și gravitatea provocării necesită un răspuns coordonat și mai solid, orientat direct către sistemele de sănătate, care se bazează pe solidaritate și care consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE.

Inițiativa de astăzi va completa acțiunile întreprinse până în prezent și va fi coerentă cu acestea. Obiectivul acesteia va fi să completeze ceea ce fac deja autoritățile sanitare naționale, creând sinergii și utilizând în mod optim economiile de scară.

• Cum funcționează capacitatea medicală rescEU?

Capacitatea medicală va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Statul-gazdă va fi responsabil cu achiziționarea echipamentelor. Comisia va finanța 100 % din capacitatea medicală. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență va gestiona distribuția echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Bugetul UE inițial al capacității este de 80 de milioane EUR, din care 70 de milioane EUR fac obiectul aprobării de către autoritățile bugetare.

• Cine poate utiliza capacitatea strategică de active medicale critice în cadrul rescEU?

Capacitățile rescEU sunt disponibile în primul rând pentru a completa capacitățile naționale ale tuturor țărilor care fac parte din mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM): toate statele membre ale UE, Regatul Unit în perioada de tranziție și șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia).

În cazul în care capacitățile naționale, inclusiv cele angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecție civilă din cadrul mecanismului, nu sunt suficiente pentru a asigura un răspuns eficace la o situație de urgență, capacitățile rescEU pot fi activate ca o soluție de ultimă instanță și ca rezervă strategică la nivel european.

Alte țări pot de asemenea, în principiu, să solicite sprijin din partea mecanismului de protecție civilă al UE. Dacă nu se oferă asistență în mod spontan sau prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, capacitățile rescEU, cum ar fi noua rezervă creată, pot fi utilizate în țări terțe, dar numai în cazul unei situații de urgență cu un impact major asupra statelor membre sau a cetățenilor UE.

Cu toate acestea, având în vedere cererea actuală mare de capacități medicale din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii din partea țărilor care participă la mecanism, este puțin probabil ca, în această etapă, capacitatea rescEU să poată fi utilizată pentru operațiuni de răspuns în țări care nu participă la mecanism.